5 feb. 2014

Împovărătoarea uşurare

Dintr-un spectacol Divertis de la începuturile anilor '90. A se citi pe un ton hotărât, cu voce limpede, cu privirea avântată-nainte:

"Ni-i '62 şi astăzi
Jalon măreţ, înfipt în creieri.
E ziua călduroasă în care socialismul a triumfat
asupra ţărănimii aliate volens-nolens
cu bravul proletariat.
Fiu de chiabur, nepot de mijlocaş,
azi speri, nu sperii.
A fost cooperativizarea, cea măreaţă,
bună la ceva?
Rusul popor - bădiţa, iar Stalin - vitreg tată,
mulţimea de-nvăţaţi şi de ţărani,
pe buza Canalului trudea,
voioasă, la SOVROM s-achite nota de plată.
Din '45 ni-i ţara potenţial
ruină. Iar azi, visul de aur
-n rugină-i împlinit.
Să-i mulţumim cu toţii partidului iubit
că ne-a dus ca pe fluturi
direct înspre lumină."

 În aceeaşi atmosferă comemorativă, amintim apoftegmele televizate după victoria revoluţiei asupra ei înseşi:

"Mircea, fă-te că lucrezi ceva acolo"

"nu recunosc nimic decât în faţa Marii Adunări Naţionale"

"au întinat adevăratele idealuri"

"nu, asta sună ca dracu' "

"pe când se întunericea afară"